PRESENTATION OUTLINE
Bolile Sistemulu Digestiv
Categorii
- Boli ale tubului digestiv
- Boli ale ficatului
- Boli ale glandelor salivare
- Boli ale pancreasului
Gastrita este o afectiune raspindita. Se intampla sa auzim un individ zicand ca are arsuri. Ei bine, aceste arsuri sunt doar unul din semnele gastritei. Este important sa intelegem in ce constau simptomele ,pentru a putea face o diferenta intre gastrita si alte boli ce afecteaza abdomenul superior si anume: boli ale vezicii biliare sau ale pancreasului.
Aceasta tulburare reprezinta o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei gastrice.Inflamatia duce la aparitia unor leziuni ce pot avea o evolutie variabila, de la autocicatrizare pana la complicatii grave cum ar fihemoragia sau perforatia.
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele:- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide)- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor histaminici -ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul)- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia).Cand se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia un tratamentant ibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu metronidazol.Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.)
Hepatita este o boală infecțioasă de natură virală, microbiană sau toxică a ficatului care constă în distrugerea celulelor hepatice. Există mai multe forme ale bolii ca: Hepatită A, Hepatită B sau Hepatită C. Indiferent de agentul cauzal, boala se manifestă la început prin simptome nespecifice, uneori febră ușoară, lipsa apetitului, emeză (grețuri, vomitări), scăderea randamentului fizic și psihic, ca și dureri abdominale, urina devine de culoare închisă, fecalele de culoare deschisă și apar forme icterice. Boala produce de regulă în final ciroză, sau cancer de ficat. După incindența bolii, România se află printre primele locuri în Europa, din cauza costului ridicat al tratamentului, conform programului Casei Naționale de Sănătate, numai 1% din bolnavi sunt tratați cu medicație antivirală
Hepatita A
Este cea mai frecventă şi se întâlneşte de regulă la copii, cu excepţia sugarilor, şi la adultul tânăr, fiind foarte rară la bătrâni. Remarcate încă din secolul al V-lea î.e.n de către Hipocrat, formele contagioase de icter au fost înregistrate frecvent în secolul XVII şi XVIII cu ocazia campaniilor militare din Flandra, a războaielor lui Napoleon, purtând denumirea de “icter soldăţesc”.
Hepatita B
constituie o problemă majoră de sănătate publică în toate ţările globului datorită numărului mare de cazuri şi evoluţiei sale imprevizibile. În lume există la ora actuală peste 300 milioane de purtători cronici de virus B. Se defineşte în mod tradiţional ca purtător cronic persistenţa AgHBs, peste 6 luni de existenţă abolii.
În România ponderea hepatitei B este de 22 % din totalul cazurilor, dar diferă după grupurile de vârstă: 10,6 % la copii până la 15 ani, pe când la adulţii de peste 30 de ani proporţia hepatitei B este 43 %.
Hepatita C
În momentul actual, hepatita C este, probabil cea mai frecventă cauză de hepatită cronică, ciroză şi carcinom hepatocelular în lume. In 2010 s-a determinat că la nivel mondial 1 din 12 persoane este infectată cu virusul hepatitei C. România este pe primul loc în Europa ca şi număr de bolnavi de hepatită. Un studiu din 2009 efectuat în Romania a identificat peste două milioane de români infectaţi. Dintre aceştia, doar 4500 de pacienţi/an sunt trataţi prin programele Casei Naţionale de Sănătate, datorită faptului că tratamentul medicamentos este scump, ceea ce inseamnă foarte puţin.
Ciroza hepatica reprezinta o afectiune cronica a ficatului caracterizata prin fibroza extensiva si modificarea severa a arhitecturii hepatice, prin formarea nodulilor de regenerare.
Adesea, pacientii pot avea boala hepatica avansata, fara nici o simptomatologie sau doar descriu o stare de oboseala accentuata. Alteori, se prezinta la medic pentru edeme (acumularea de lichid la nivelul tesutului subcutanat de la membrele inferioare), cresterea de volum a abdomenului prin lichid de ascita sau icter (coloratie galbena a tegumentelor si mucoaselor).
In cazurile avansate, prezentarea este direct cu encefalopatie hepatica – stare de irascibilitate, tremor, somnolenta diurna, bradilalie si bradipsihie sau direct coma sau prin hemoragie digestiva.
Prevenire
Recomandarile trebuie sa vizeze atat stilul de viata – alimentatia, si anume aportul de sare si de proteine, aportul lichidian dar si consumul de bauturi alcoolice, care trebuie oprit. Trebuie evitate orice fel de suplimente nutritive, automedicatie sau chiar antiinflamatoarele nesteroidiene (aspirina, ibuprofen, diclofenac etc) luate fara avizul medicului curant, dar si sedativele de orice fel, care pot precipita encefalopatia hepatica.Atunci cand ciroza hepatica este deja constituita, oprirea aportului de bauturi alcoolice de orice fel este esentiala pentru incetinirea progresiei bolii. Daca etiologia cirozei este exclusiv toxica, intreruperea consumului de alcool duce la ameliorari spectaculoase uneori, asa incat pacienti care se prezinta la medic in stadii avansate ale bolii (Child C) revin dupa 6 luni de abstinenta intr-o stare ameliorata (Child A), care se poate mentine astfel timp indelungat (daca nu se reia consumul).
Apendicita este cea mai frecventa urgenta chirurgicala abdominala si consta in inflamatia apendicelui. Aceasta afectiune apare frecvent la varste cuprinse intre 10 si 30 de ani, dar poate fi posibila la orice varsta, fiind cunoscute si cazuri cu manifestari particulare la bolnavii varstnici.
Cauza acestei afectiuni poate fi, in multe dintre situatii, obstructia cavitatii organului din cauza unei proliferari limfatice stimulate bacterian sau din cauza unui mic corp strain (samburi, seminte).
Tratamentul standard al apendicitei este chirurgical si consta in operatia numita apendicectomie.
Inaintea operatiei sunt administrate antibiotice care ajuta organismul sa lupte impotriva peritonitei. In general, se face anestezie generala, iar apendicele este eliminat printr-o incizie de cativa centimetri sau prin laparoscopie.
In termen de 12 ore de la interventie te poti ridica si deplasa. De obicei, revii la activitatile normale dupa doua sau trei saptamani. In cazul in care interventia se face cu ajutorul laparoscopiei, incizia este mai mica, iar timpul de recupereare mai scurt.
